Cairo

Am să o iau puțin pe dinainte și am să spun că Cairo mi-a plăcut enorm de mult. Sigur, nu este un oraș în care aș vrea să trăiesc s-au unde îmi văd copii mergând la studii, ba chiar nu este nici pe departe un loc unde societatea respectă idealurile și standardele cu care suntem obișnuiți. Însă fiind în postura de călător, am găsit capitală Egiptului – un oraș exotic din ținuturile africane și pe alocuri destul de interesant.

Anul acesta am vizitat mai multe orașe din Europa – Torino, Milano, Geneva, Londra, Verona, Larnaca și pot spune cam toate arată la fel, lucrurile acolo sunt bine aranjate și bine organizate. Cairo mi-a părut mai mult ca un loc care nu se încadrează în acele standarde observate de mine în orașele menționate mai sus. Însoțitorul nostru de acolo a menționat în repetate rânduri, Cairo este un oraș al contrastelor… pfff, a-ha-ha, no man! Bangkok sau Batumi spre exemplu, unde unele cartiere sunt moderne și cosmopolite, pe când în altele numai sărăcie și murdărie, pot fi etichetate ca oraș al contrastelor. Cairo nu e nici măcar pe apropare, un lucru care îți sare în primul rând în ochi e murdăria de aici și aspectul clădirilor care arată astfel de parcă ar fi după un bombardament. Dar cum am spus la început, orașul mi-a plăcut mult, nu am mai văzut așa ceva până acum.

Idea de al vizita mi-a venit spontan, am fost in vacanță cu familia în Egipt, decizia a fost luată în avion. Am aterizat în Sharm el-Sheikh, peninsula Sinai, unde putem intra cu o simplă ștampilă în pașaport, însă pentru Cairo care se află pe cealaltă parte a canalului Suez avea nevoie de viză, pe care o iau direct din aeroport contra sume de 25 USD. Procedura de trecere a controlului vamal e un pic tâmpită, îndeosebi dacă vii cu pașaport moldovenesc dar despre asta în altă postare.

Situația la moment în Egipt nu este chiar liniștită din cauza atentatelor din ultimul timp, ca urmare parlamentul Egiptean a introdus starea de urgență pe întreg teritoriul, ba chiar sunt interzise călătoriile în partea de nord a peninsulei Sinai. De aceea am decis să apelez la o agenție de turism pentru prima dată în ultimii patru ani, de obicei îmi aranjez toate ieșirile de unul singur. I-am găsit pe Facebook și m-am înțeles cu ei să ne ducă în Cairo, pentru asta am scos din buzunare 55 USD, mult mai ieftin în comparație cu oferta ghidului hotelier care ceruse 120 USD. Noaptea a venit taxiul să ne ia din hotel, urma să facem 7-8 ore până în Cairo, altă opțiune ar fi fost să mergem cu avionul, noi am ales să mergem cu autobuzul, asta pentru a gusta din toata plăcerea aventurii, și nu în ultimul rând pentru că e mai ieftin, altfel ne-ar fi costat 180 USD persoana sau 280 daca luam de la ghidul din hotel.

01 Am scris ca de la hotel ne-a luat un taxi, care ne-a adus în gara auto din Sharm el-Sheikh de unde am urcat într-un autobuz de rută cu care urma să mergem până Cairo. O mare parte a traseului trece prin partea de nord a peninsulei, având în vedere evoluțiile situației de securitate din Egipt, călătoriile de sine stătător par a fi un pic riscante. Dar citisem pe net că autostrada este păzită de militari egipteni, și la moment e ok.

Totuși MAE atenționează deplasările în localitățile din Sinaiul de Nord trebuie evitate, de la destituirea de către armată a fostului președinte, peninsula Sinai rămâne epicentrul unei insurgențe armate care luptă împotriva autorităților. M-am luat cu vorba cu un turist venit la odihna, dânsul vine regulat în Egipt de 15 ani, el mi-a povestit că anul trecut fiind într-o excursie la mănăstirea Sfânta Ecaterina, pe drum înapoi au fost escortați de câteva blindate cu soldați. Securitatea din această zonă rămâne a fi încă sensibilă.

Ne-am pornit noaptea și am dormit cea mai mare parte a drumului, eram trezit doar când oprea autobuzul la punctele de control pentru a ne verifica actele. Eram într-o stare neplăcută de nesiguranță, de fiecare dată când întindeam pașaportul unui militar. La un moment dat mi-a venit un gând că mai bine aș fi rămas în hotel.

Până în Cairo am făcut 7 ore plus o oră prin oraș până la punctul de destinație unde urma să ne întâlnim cu un ghid local. Dimineața când am văzut unde am venit, mă tot întrebam ce m-a determinat să merg în Cairo. În acel moment parcă trăiam într-o stare de neliniște, care de fapt în spre seară s-a dovedit a fi nefondată.

02 Imaginea de mai jos surprinde esența lucrurilor de aici. Sunt câteva clădiri noi moderne, dar mediul înconjurător e complet dezolant cu locuințe semi distruse.

03 La început nu am dat importanță acestor clădiri părăsite, care păreau a fi nelocuite. Problemă e că dacă priviți atent, veți observa un număr mare de antene pe ceea ce numim noi acoperișuri. În mizeria asta trăiesc mii de oameni.

04 Într-un final am ajuns la punctul de destinație care părea a fi o gară de autobuze.

05 „Reviving yesterday’s charm” – pufnesc râs. Mi s-a creat impresia că aici lipsește clasa de mijloc, sunt unii foarte bogați și mult mai mulți foarte sărăci. În schimb au autostrăzi și drumuri suspendate, într-un oraș de 25 de milioane, apropo cel mai mare de pe continentul african, vă închipuiți cum e traficul pe acolo. Seara pe drum înapoi am mers pe o porțiune scurtă de drum 40 de minute cu o viteză medie de 3km pe oră.

06 Mutrele politicienelor pe fiecare stâlp. Mi-a fost interesant să aflu că Egiptul dispune de resurse de petrol, fac bani enormi din urma administrării canalului Suez, sectorul agrar este dezvoltat la fel și cel turistic, pe când oamenii de rând trăiesc la limita sărăciei. Cum mi-a explicat ghidul, motivul principal fiind corupția.

07 Gara de autobuze se afla la o distanță de 5-10 minute de Muzeul Egiptean din Cairo, deci suntem undeva prin centrul orașului.

08 În fața gării hotelul Ramses Hilton. Prețul pentru o noapte începe de la 120 USD pentru cea mai ieftina cameră. Cel mai scump hotel de aici se consideră Four Seasons, ghidul nostru cu o notă de mândrie în glas a menționat că prețul pentru cea mai ieftină cameră este de 700 USD, acasă am verificat și de fapt este de 250 USD. La întrebarea, și cine plătește așa bani, a spus că arabii din Emirate sau din Arabia Saudită, merg în Egipt pentru că aici își permit să facă lucruri care sunt interzise la ei în țară.

09 În fața Muzeului din Cairo rândul se întinde încă înainte de deschidere. Apropo am uitat să spun, persoană care ne-a întâlnit s-a adeverit a fi un ghid de treabă, și-a făcut studiile la Moscova și vorbea o rusă excelentă. În grupul nostru în afară de noi doi moldoveni, au mai fost două doamne din Kazahstan, un grup de 4 persoane din Finlanda, un britanic și o fată din Germania.

10 La intrarea în ograda muzeului stă instalat un aparat de scanare corporală, procedura e c-am ca la aeroport. Scoți tot din buzunare si treci prin ușă. Problema e ca cei ce lucrează o fac doar de dragul de a nu a face nimic, așa mi s-a părut cel puțin. Când se formează o coada mare încep a da drumul la oameni fără ai mai verifica, se pune întrebarea la ce trebui tot controlul asta?

11 Muzeul de antichități egiptene este probabil cel mai popular punct de atracție din Cairo după piramidele din Giza. Până atunci am mai fost in muzeul britanic unde sunt câteva săli dedicate Egiptului Antic, însă cel din Cairo adăpostește cea mai vasta colecție de piese ale istoriei antice egiptene.

12 În ograda, așteptam muzeul sa își deschidă ușile. Până atunci zeci de oameni merg in căutarea unui veceu. Acolo stă un domn care toarnă săpun pe mâini, dă hârtie și după iți cere bacșiș. La moment acesta este cel mai in voga cuvânt de aici. Europenii, turcii și rușii care obișnuia sa vina aici, după prăbușirea avionului rus din 2015, nu mai vin. Cei care erau până acum antrenați in domeniul turismului o duc prost de tot, si cerșesc bani la fiecare pas.

13 Domnul din imagine, umple sticlele din plastic cu apa din robinet (jos lângă piciorul drept) si le vinde cu 1 dolar. Fiecare încearcă sa fac un ban pe urma turiștilor, unele lucruri sunt chiar absurde, de genul ca iți arată așa un loc mai bun de unde sa faci o poza faină, după care îți cere bani.

14 În situația care s-a creat multe femei sunt nevoite sa meargă la lucru. La moment aproximativ 20% din cei antrenați în câmpul de muncă sunt femei.

15 Cei mai mulți turiști veniți acum in Egipt sunt din China, de altfel ca și în multe alte destinații.

16 Mulți vin din Ucraina și din alte state CSI. Din Ucraina in fiecare zi aterizează 10 – 15 avioane, asta eu din câte am reușit sa vad pe panoul de informare din aeroport, din cele discute cu ucrainenii sunt și mai multe. Prețurile sunt foarte atractive pentru odihna la pachet, și mulți profita de acest lucru.

17 Intram în clădirea muzeului, avem și aici un scaner la intrare.

18 Nu sunt mare amator de muzee, dar aici chiar mi-a plăcut.

19 Multe sculpturi sunt din granit sau diorit și arată astfel de parcă s-ar fi utilizat laserul sau diamantul, totul arată astfel de parcă nici nu au fost lucrate cu unelte de piatră.

20 Dacă s-ar fi folosit cioplirea cu dalta, în mod clar ar fi rămas urme de prelucrare.

21 Hatshepsut este una dintre puținele regine din istoria Egiptului. Imediat după moartea ei numele ia fost șters din toate scrierile iar monumentele care o reprezentau au fost distruse.

22 Muzeul din Cairo numără în total peste 120 de mii de piese, cu părere de rău în timpul revoluției din 2011, muzeul a fost vandalizat, multe artefacte fiind deteriorate pe când altele au fost furate și s-au pierdut fără urmă.

23 Piața Tahir din fața muzeului, punctul central al revoluției egiptene din 2011 urmată de demisia președintelui Hosni Mubarak.

24 Revoluția a început cu o serie de demonstrații pașnice în stradă, unde până la 10 mii de oameni se adunau pentru a-și exprima nemulțumirea față de conducerea președintelui. Intervenția poliției și a armatei cu intenția de a-i opri, doar a alimentat nemulțumirea protestatarilor și în câteva zile în stradă au ieșit milioane de oameni.

25 Conflictul din Egipt a provocat pierderi umane și o lungă perioadă de instabilitate politică. Din discuția cu unii localnici am tras concluzia că până la revoluție se trăia mult mai bine, dolarul era de 4 lire egiptene, iar acum e 17,50, prețurile au crescut și salariile au rămas mici.

26 Stație de autobuz în apropierea clădirii guvernului.

27 Peisajul din Piața Tahrir este dezolant.

28

29 Sediul Ligii Arabe, clădirea este păzită de militari. Nu am avut chip să fac o fotografie mai bună pentru că s-a apropiat un domn de mine și m-a rugat insistent să nu fac imagini.

30 Muzeul din Cairo și Piața Tahrir, latura sudică a pieței sub supravegherea forțelor armate egiptene. Patrimoniul Egiptului a supraviețuit mii de ani pentru ca într-o perioadă relativ de scurtă să se distrugă multe.

31 Lumea continuă încă să facă coadă la poarta muzeului, asta deja după ce am fost noi acolo și am mai reușit să umblăm prin zonă.

32 Numai femei cu copii. Bărbații arabi nu prea umblă prin muzee?

33 Traficul din Cairo este infernal, aproape că toate mașinile de aici sunt lovite. În Partea dreaptă un alt punct de control.

34 Următorul punct al itinerarului nostru a fost plimbarea cu barca pe Nil.

35 Prețul unei plimbări cu barca este de 10 USD și durează în jur de 40 minute. Apropo în Egipt, dolarii americani se acceptă practic oriunde, chiar și restul uneori ți-l returnează in dolari alteori daca accepți in lire, cursul de schimb e în defavoarea ta.

36 Întrebarea care mă frământă de mic este dacă mai sunt crocodili în râul Nil. Răspunsul este nu și da. După construirea barajului Aswan in apropierea de granița cu Sudan, toți crocodilii au rămas de partea cealaltă a barajului. Deci dacă vreți să vedeți Crocodilul de Nil mergeți în Sudan sau în partea de sud a Egiptului.

37 Oricum nu aș risca să mă scald aici.

38 Turnul din Cairo, partea superioară a turnului imită o floare de lotus.

39 În luncă și delta râului se concentrează 95 % din populația țării. Nilul are o importanță economică deosebită pentru economia Egiptului, doar că în prezent statul egiptean se confruntă cu probleme de mediu.

40 Numărul mare de turiști care vin în Egipt pentru a vedea piramidele și a călători pe fluviu dar și exploatarea lui în condiții economice a adus la poluarea râului.

41 Multe păsări sunt nevoite să-și caute hrană printre gunoiul aruncat peste tot.

42 Numărul de turiști a scăzut considerabil în urma revoluției egiptene, ca urmare multe restaurante, hoteluri și alte clădiri stau părăsite.

43 

44 Pe alocuri priveliștea de pe Nil este superbă, și îmi aduce aminte de o serie de filme de aventură cu Michael Douglas de prin anii `80.

45 

46 Deși în mare parte arată ca un oraș apocaliptic.

47 Egiptenii moderni nu au nimic în comun cu cei antici, cei ce trăiesc azi pe teritoriul Egiptului sunt arabi. Faptul ca ei nu se considera arabi și chiar se simt ofensați e cu totul altceva, pe când rezultatele unor teste ADN au arătat că mai mult de 50% din bărbații din Europa Occidentală sunt din același haplogrup ca și Faraonul Tutankhamon. Printre egiptenii de azi nu există decât un procent care aparțin acestui grup genetic.

48 Despre trafic am spus, este unul infernal. În maxi taxi se circulă cu ușile deschise, lumea pot intra și părăsi mijlocul de transport chiar din mers.

49 Sistemul de transport local este paralizat!

50 Noi încetul cu încetul ne apropiem de Piramide!

Vă mulțumesc și ne vedem în partea a doua a articolului.