La pas prin Bologna. Partea a doua. Socialita Anticapitalista.

Bologna, Piazza Maggiore, Palazzo d'AccursioÎn prima parte a articolului despre Bologna am menţionat că denumirea de „la rossa” derivă de la cărămizile roşii din care practic este construit tot centrul istoric dar şi de la orientarea politică de stînga a oraşului. Însă puţini ştiu că comunismul în Italia are rădăcini mult mai adînci. Bologna fiind primul oraş din Italia ce şi-a ales un consiliu urban comunist.

La primele alegeri legislative din ’46 după o perioadă de dictatură fascistă, partidele de stînga au avut un succes colosal, acumulînd 40 la sută din votul popular, aceştia fiind susţinuţi în mare parte de clasa muncitoare.  Tendinţa electorală era clară, Italia balansa pe muchie de cuţit între statele capitaliste şi blocul sovietic.

După asta au urmat Brigăzile roşii (Brigatte Rosse) care au avut drept scop să subminize structurile statale pentru a deschide drumul revoluţiei proletariate, operaţiunea Gladio pentru a descredita mişcarea socialistă care lua amploare în Italia. După care a urmat lovitura de stat, forţînd miniştrii socialişti să părăsească guvernul. Şi numeroase atentate teroriste organizate de ambele părţi pentru  a pune tensiune pe societate în lupta pentru putere şi orientarea politică a statului. Printre care cele mai răsunătoarea cazuri au fost, asasinarea liderului creştin democrat Aldo Moro şi exploziile de la Bologna.

Odată cu căderea comunismului în Europa Centrală și de Est, marile partide ale deceniilor de după al doilea război mondial au dispărut. În 1991 Partidul Comunist Italian s-a divizat în două formaţiuni, Partidul Democrat de Stînga şi Partidul Comunist Reformator. Continuă lectura

Anunțuri